Strategiile tradiționale pentru forța de muncă sunt concepute pentru o lume care nu mai există, potrivit Fault Lines, un nou raport de cercetare realizat de compania Lightcast, specializată în analiza pieței muncii. Cercetarea susține că deficitul de forță de muncă nu este ciclic, ci structural, iar organizațiile trebuie să regândească fundamental modul în care recrutează, formează și planifică resursa umană. Trei factori care se cumulează (geopolitica, inteligența artificială și deficitul de personal) remodelează deja peisajul talentelor, accelerează perturbările și modifică permanent echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața muncii.
Geopolitica a răsturnat strategiile tradiționale în ceea ce privește costul și disponibilitatea forței de muncă. Inteligența artificială a promis eficiență, dar a introdus o volatilitate nouă în cerințele de competențe. În același timp, realitățile demografice reduc dimensiunea forței de muncă la nivel global. Cele două sectoare care se confruntă cu cele mai severe deficite de personal (sănătatea și ospitalitatea) au și cele mai scăzute rate de adoptare a AI (0,7%, respectiv 0,4%), se mai arată în comunicatul de presă.
De unde provine deficitul de forță de muncă
Potrivit studiului, acesta are ca sursă trei direcții: îmbătrânirea populației și scăderea natalității reduc dimensiunea forței de muncă; diminuarea imigrației înseamnă mai puțini lucrători care intră în economie; iar cerințele educaționale îi împiedică pe mulți dintre cei rămași să acceseze locuri de muncă.
La nivel mondial, 66% dintre anunțurile de angajare solicită diplomă universitară, însă doar 31% dintre lucrători dețin una, ceea ce creează bariere artificiale într-un moment în care bazinul global de forță de muncă se contractă, mai spun specialiștii.
- Doar 11% dintre diplomele deținute de inginerii AI sunt în domeniul inteligenței artificiale, ceea ce indică faptul că recrutarea bazată pe diplome nu identifică eficient talentul tehnic de top.
- Imigrația către economiile avansate din America de Nord, Europa și Oceania va scădea cu peste 20% în următoarele două decenii. Țările „furnizoare” de forță de muncă îmbătrânesc și își păstrează lucrătorii, în timp ce economiile dezvoltate impun noi restricții.
- Harta producției industriale se redesenează. Mari economii precum China și Filipine și-au redus ponderea în ocuparea din sectorul manufacturier, în timp ce piețe mai mici (precum Vietnamul și state americane ca Iowa și Kansas) își cresc ponderea.
- La nivel global, 66% dintre anunțurile de angajare cer diplomă universitară, dar doar 31% dintre lucrători o dețin.
- Numărul studenților internaționali înscriși în ciclul de licență în SUA a scăzut cu peste 22% față de vârful atins în 2017, ceea ce reduce o sursă esențială de tineri înalt calificați.
Fault Lines urmează altor rapoarte Lightcast, precum The Rising Storm, care a indicat un deficit de 6 milioane de lucrători în SUA până la sfârșitul deceniului, Beyond The Buzz, care a arătat că joburile în AI au o primă salarială de 28% și The Speed of Skill Change, care a arătat o modificare a competențelor medii ale unui loc de muncă cu 33% din 2022. Împreună, aceste rapoarte conduc la aceeași concluzie: organizațiile nu se mai pot baza pe modele tradiționale de gestionare a forței de muncă într-o piață structural constrânsă.
„Cele mai importante titluri de astăzi, de la politicile de imigrație și războaie până la tarife vamale și relocarea producției, privesc aceleași probleme care influențează deciziile legate de talente”, a declarat Cole Napper, VP Research and Innovation la Lightcast. „Chiar dacă ești pregătit să gestionezi una dintre aceste fracturi, nu ești pregătit pentru celelalte. Organizațiile trebuie să înțeleagă interconectarea acestor probleme și faptul că perturbarea se accelerează.”
Ce e de făcut
Deși perspectivele sunt urgente, raportul propune strategii aplicabile pentru companii, instituții de învățământ și lideri din sectorul public. Printre acestea: trecerea de la recrutarea bazată pe diplome la recrutarea bazată pe competențe, identificarea traseelor profesionale adiacente pentru rolurile expuse automatizării, alinierea programelor educaționale la competențe fundamentale durabile și utilizarea inteligenței integrate a pieței muncii pentru anticipare, nu doar ca reacție la perturbări.
„În contextul numeroaselor schimbări și provocări, un viitor mai bun al muncii va necesita adaptabilitate din partea lucrătorilor, angajatorilor, regiunilor și țărilor”, a adăugat Byron Auguste, CEO Opportunity@Work. „Angajatorii orientați spre viitor regândesc modul în care recrutează și dezvoltă talentul, renunțând la filtre depășite. Investesc pentru a construi o forță de muncă mai adaptabilă și augmentată, capabilă să răspundă nevoilor viitoare. În piețele muncii adaptive, competențele devin moneda mobilității profesionale. Fault Lines evidențiază dinamici esențiale ale pieței muncii.”
Lideri de la UNESCO, The Josh Bersin Company și Stanford University Center for Human-Centered AI contribuie, de asemenea, cu perspective în raport și analizează modul în care aceste fracturi transformă sistemele educaționale, strategiile corporative de talent și dezvoltarea economică regională.
Sursa articol:
